Medic primar vs. medic specialist – principalele diferențe și traseul care trebuie parcurs pentru a atinge aceste niveluri profesionale
Blogul Femina

Medic primar vs. medic specialist – principalele diferențe și traseul care trebuie parcurs pentru a atinge aceste niveluri profesionale

Studiul medicinei este complex și necesită, pe de-o parte, dedicare pe termen lung pentru aprofundarea unei singure discipline, iar pe de altă parte, pasiune. Studenții care încep facultatea de medicină devin conștienți de aceste cerințe pe parcursul studiilor, iar până la absolvire, sunt pregătiți să aleagă o specializare pe care să o urmeze.

Bineînțeles, cariera medicală implică parcurgerea mai multor etape profesionale importante, printre care se numără și rolurile de medic specialist și medic primar. În cazul în care ai auzit de aceste două titluri, însă nu știi sigur ce presupun, continuă să citești.

1. Care sunt pașii pe care trebuie să îi parcurgi pentru a fi medic primar sau specialist?

În primă fază, studenții sunt admiși la facultate unde îi așteaptă 6 ani de pregătire. În majoritatea cazurilor, primii 3 sunt marcați de discipline preclinice (adică, în principal, cursuri teoretice și seminarii sau laboratoare), iar ultimii 3 ani sunt pentru practica propriu-zisă. În această a doua jumătate a studiilor, studenții au oportunitatea de a practica și de a-și dezvolta competențele medicale esențiale. După finalizarea acestui parcurs, apar numeroase întrebări: Ce urmează? Este obligatoriu să urmez un rezidențiat? Ce specialitate ar trebui să aleg? Cum pot avansa la nivelul de medic specialist sau medic primar? Care sunt diferențele între aceste două titluri?

Pentru a putea găsi răspunsul la întrebările de mai sus, trebuie să descoperi ierarhia de după facultate:

  • Medic generalist

Primul pas este absolvirea unei facultăți de medicină, care durează de obicei șase ani. După finalizarea studiilor, este necesară promovarea un examen de licență pentru a obține dreptul de a practica medicina. Acest examen confirmă competențele și cunoștințele acumulate în timpul facultății.

  • Medic rezident

După licențiere, următorul pas este programul de rezidențiat, care poate dura între trei și șase ani, în funcție de specialitatea aleasă. Rezidențiatul este o perioadă de formare specializată, în care viitorii medici își aprofundează cunoștințele și își dezvoltă competențele sub supravegherea medicilor mai experimentați.

În cadrul repartizării, există 3 tipuri de specialități: clinice (cum este cazul cardiologiei, pediatriei, gastroenterologiei etc.), chirurgicale (precum chirurgie, neurochirurgie, chirurgie pediatrică, ortopedie etc.) și paraclinice (inclusiv medicină legală, medicină de laborator, anatomie patologică etc.).halatele medicale pentru femei

Fiecare dintre acestea necesită o perioadă de pregătire, precum și diverse module sau stagii de perfecționare care, în multe situații, acoperă și laturi din alte specialități. Totodată, pregătirea se face strict în unitățile acreditate pentru a oferi îndrumare în cadrul programului de rezidențiat, dar și sub atenta supraveghere a unui profesor coordonator.
În cazul în care ai promovat examenul de rezidențiat, ai ales o specialitate, însă ți-ai dat seama că nu este ceea ce ți se potrivește, ai posibilitatea de a renunța la pregătirea în curs și de a susține încă o dată proba scrisă pentru a face din nou o alegere. 

  • Medic specialist

Odată ce parcurgi toate stagiile de pregătire din cadrul rezidențiatului și susții examenul final, te poți numi medic specialist. După ce devii medic specialist, este important să acumulezi experiență în domeniul tău. Aceasta implică lucrul în spitale, clinici sau alte instituții medicale, gestionarea cazurilor complexe și continuarea educației medicale.

  • Medic primar

Această etapă este atinsă de către medicii specialiști care au o experiență de cel puțin 5 ani pe domeniul lor de activitate și care susțin un examen suplimentar. Este important de menționat faptul că niciun specialist nu este obligat să devină primar. Există multe avantaje de care te poți bucura în calitate de medic primar, dar și multe obligații și responsabilități pe care trebuie să le iei în considerare.

Nu în ultimul rând, multe persoane confundă termenii de doctor și medic. Trebuie să înțelegi că titulatura de medic este obținută de absolvenții facultăților de medicină, iar aceștia pot deveni și doctori, odată ce parcurg și ultima etapă de pregătire universitară: doctoratul. Un mare avantaj asigurat de acest titlu este faptul că poți beneficia de indemnizația de doctorat ce reprezintă cuantumul din venit acordat lunar. Totuși, conform OUG 115/2023, toți cei care doresc să beneficieze de acest spor trebuie să fie verificați lunar. Astfel, activitatea de la locul de muncă trebuie să aibă legătură directă cu subiectul și cu domeniul în care ți-ai desfășurat cercetarea doctorală.

2. Medic specialist vs medic primar – care este diferența între medicul primar și medicul specialist?

Când vine vorba de examenul final pentru a deveni medic specialist, toate specialitățile (mai puțin Medicina de urgență) impun o probă susținută în unități acreditate, dar și adunarea unei comisii speciale. Există posibilitatea ca, odată ce se organizează examenul de specialitate, să se prezinte medicii rezidenți care tocmai au finalizat pregătirea, precum și cei care au amânat această etapă, susținând-o mai târziu decât era stabilit inițial.

În mod obișnuit, examenul presupune o probă scrisă alcătuită din mai multe întrebări sau subiecte din domeniu, având la dispoziție aproximativ 3 ore. Pe lângă aceasta, se vor organiza mai multe probe practice, în funcție de specialitate. Pentru a deveni medic specialist, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 7 la examen. Totodată, este important de menționat faptul că în cazul Medicinei de urgență, examenul se va organiza în funcție de aprobarea obținută prin Ordin Comun de la Ministerul Sănătății și Ministerul Educației.

După ce a promovat acest examen, proaspătul medic specialist are posibilitatea de a profesa în orice unitate medicală în care există departament pe specialitatea sa. În cazul în care, atunci când a susținut admiterea la rezidențiat și a ales specialitatea, a optat pentru un post, medicul va începe activitatea la unitatea care a solicitat poziția respectivă. De altfel, medicul specialist își poate începe cariera atât într-o unitate de stat, cât și într-una privată.

În ceea ce privește responsabilitățile medicului specialist, acestea sunt:

  • Supravegherea activității întregului colectiv, inclusiv a asistenților, infirmierilor sau a rezidenților de pe secție;
  • Efectuarea de consultații și stabilirea diagnosticelor;
  • Recomandarea de tratamente și redactarea rețetelor pentru pacienți;
  • Redactarea actelor de internare pentru cei care necesită îngrijire permanentă;
  • Supravegherea pacienților internați și asigurarea de tratamente;
  • Informarea pacienților privind starea lor de sănătate, dar și în legătură cu eventualele reacții adverse ce pot apărea după administrarea medicației;
  • Parcurgerea unor stagii și participarea la evenimente de specialitate pentru pregătirea continuă;
  • Participare activă în colectiv, inclusiv preluarea de gărzi, rapoarte și asistarea la întâlniri cu echipa;
  • Responsabilitatea față de tratamentele și îngrijirea pacienților;
  • Respectarea programului de lucru și a ținutei medicale (indiferent dacă este vorba despre purtarea unor bluze medicale pentru bărbați sau femei, costume chirurgicale sau chiar pantaloni medicali de damă sau unisex de o anumită culoare și lungime);
  • Adoptarea unui limbaj și a unui comportament corespunzător față de pacienți, precum și respectarea intimității acestora;
  • Asigurarea de prim ajutor, după caz;
  • Respectarea Codului de Etică și Deontologie, precum și a drepturilor pacienților pe care îi supraveghează.

În ceea ce privește lista specialităților în care poate profesa medicul, câteva dintre acestea sunt:

  • Alergologie și imunologie
  • Anatomie Patologică
  • Anestezie si terapie intensiva (ATI)
  • Boli infecțioase
  • Cardiologie (separat fiind și specialitate Pediatrică)
  • Chirurgie cardiovasculară
  • Chirurgie generală (separat și Pediatrică)
  • Chirurgie Oro-maxilo-facială
  • Chirurgie plastică
  • Chirurgie toracică
  • Chirurgie vasculară
  • Dermatologie
  • Diabetologie
  • Medicina muncii
  • Medicină de familie
  • Medicină de laborator
  • Medicină de urgență
  • Nefrologie (și specialitate Pediatrică)
  • Neonatologie
  • Neurochirurgie
  • Neurologie (separat și pe latură de Pediatrie)
  • Obstetrică și ginecologie
  • Oftalmologie
  • Oncologie medicală
  • Ortopedie și traumatologie (separat se poate opta și pentru latura de Pediatrie)
  • Otorinolaringologie (ORL)
  • Pediatrie
  • Pneumologie (specialitatea fiind disponibilă și pentru Pediatrie)
  • Psihiatrie (și separat pentru copii)
  • Radiologie și Imagistică medicală
  • Radioterapie
  • Reumatologie
  • Urologie

Pentru a înțelege mai bine care sunt diferențele dintre medicul primar și specialist, continuă să citești și informațiile legate de medicul primar. 

Pentru a deveni medic primar, după cum s-a specificat anterior, este necesară o experiență de cel puțin 5 ani în specialitate pentru a putea susține examenul. De regulă, această examinare este organizată în orașele recunoscute drept centre universitare medicale. Mai exact, pentru a putea da examen de medic primar, va trebui să mergi în Iași, București, Cluj-Napoca, Galați, Craiova, Constanța, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad sau Timișoara.

În ceea ce privește examenul, structura acestuia cuprinde mai multe probe clinice și practice, în funcție de specialitate. Este important de reținut că nota minimă pentru promovare este 8, iar cei care nu obțin această medie, vor fi respinși.

Ca responsabilități, medicul primar și cel specialist pot discuta de pe aceeași treaptă. Totuși, principala diferență între medicul specialist și medicul primar este că cel din urmă se află în subordinea directorului medical și, astfel, are posibilitatea de a coordona un colectiv mai mare. Cu toate acestea, medicul primar nu este neapărat șeful secției în care activează, ci acest lucru se stabilește de către conducerea spitalului. Mai mult decât atât, și medicul primar, dar și specialistul pot fi încadrați drept șefi de secție. Nu în ultimul rând, medicul primar este solicitat în mai multe situații grave, luându-se în considerare experiența mai îndelungată pe specialitate, in comparație cu colegii specialiști.

3. Medic primar vs. specialist – prin ce elemente se diferențiază?

După cum s-a specificat deja, există câteva diferențe între medicul primar și cel specialist. Dintre acestea se remarcă experiența profesională care, în cazul medicului primar, presupune un minim de 5 ani pe specialitatea în care medicul și-a realizat pregătirea. Apoi, o altă diferență este marcată de faptul că orice medic specialist are posibilitatea de a promova și de a ajunge medic primar, însă nu este obligatorie această condiție. De asemenea, atât medicul primar, cât și medicul specialist pot deveni șefi de clinică, însă primul dintre aceștia va fi încadrat pe o grilă de salarizare mai mare decât cel de-al doilea.

Un alt aspect important este faptul că nu există diferențe privind uniforma medicală a medicului specialist sau a medicului primar. Ținutele acestora pot varia în funcție de reglementările instituției medicale, dar albul rămâne o alegere populară în majoritatea cazurilor. Pot fi folosite și culori diferite pentru a se distinge între diferite specializări sau ranguri în cadrul echipei medicale.  

Ținuta medicală a medicilor primari și specialiști este esențială nu doar pentru asigurarea unui mediu steril, ci și pentru proiectarea unei imagini profesionale și respectuoase în fața pacienților și colegilor. Îmbrăcămintea trebuie să fie confortabilă, funcțională și adecvată specificului activităților medicale zilnice. Câteva componente ale uniformelor medicale pentru medici sunt: 

Bluze și pantalonibluzele medicale de damă și pantalonii medicali pentru bărbați sunt piese concepute pentru a oferi confort și mobilitate maximă. Acestea sunt adesea echipate cu buzunare practice și talie ajustabilă, pentru a se adapta diferitelor conformații.

 

3. medic primar vs medic specialist - barbat, uniforma

Sursa foto: feminamedical.ro

 

3. medic primar vs medic specialist - femeie, uniforma

Sursa foto: feminamedical.ro

Halate medicale pentru bărbați și pentru femei sunt folosite frecvent de medici pentru a adăuga un strat suplimentar de protecție împotriva contaminării. Atât halatele medicale pentru femei, cât și cele pentru bărbați sunt fabricate din materiale rezistente, care pot fi sterilizate frecvent, și sunt disponibile în diverse lungimi și stiluri pentru a se potrivi nevoilor specifice ale fiecărui medic.

Costume medicale pentru bărbați și pentru femeisunt adesea alese pentru confortul pe care îl oferă pe durata unor zile lungi și solicitante. Acestea sunt de obicei compuse dintr-o bluză și pantaloni, realizate din materiale respirabile, ușor de întreținut, care permit o bună circulație a aerului și sunt rezistente la multiple spălări și dezinfectări. Costumele medicale pentru femei și cele pentru bărbați sunt esențiale  pentru asigurarea confortului și eficienței în îngrijirea pacienților, reflectând totodată profesionalismul și dedicația medicilor primari sau specialiști.

 

În concluzie, dacă aspiri să urmezi o carieră în domeniul medical sau dacă ai ales deja această cale și îți dorești să avansezi, există posibilitatea de a te dezvolta trecând treptat prin diverse etape profesionale. Este esențial să fii la curent cu legislația actuală și cu normele care se actualizează periodic, astfel încât să poți atinge nivelul profesional pe care ți-l propui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *